De câte ori ți-ai pus problema că nu ești îndeajuns de bun? Unii dintre noi credem că nu suntem îndeajuns de buni pentru a lua bursă, iar alții se tem că nu vor intra la facultatea pe care și-o doresc. Dar toți avem în comun faptul că bucuria de a merge la școală pentru a socializa sau pentru a învăța lucruri noi se transformă, treptat, în stres, din cauza temelor peste măsură, a testelor și examenelor, a timpului liber tot mai puțin și a presiunii unui viitor ambiguu care se apropie încet încet, dar sigur.
Un licean poate lua o notă bună la un test și părinții tot o să fie dezamăgiți că nu a luat aceeași notă ca cel mai bun din clasă. Un copil de gimnaziu poate învăța o noapte întreagă pentru Capacitate și tot să fie activ a doua zi la școală. Poți termina liceul cu 10 pe linie și tot să nu știi ce vrei să faci în viață..
Un sondaj realizat de World Vision România în 2026 în rândul a 613 adolescenți cu vârste între 15 și 18 ani arată că 20,2% dintre respondenți consideră presiunea școlară una dintre principalele probleme ale adolescenților. Mai mult, 45,7% spun că examenele și viitorul reprezintă principalul motiv de stres, iar 31,8% indică școala și temele.
Bineînțeles, această presiune nu vine dintr-un singur loc. Părinții, profesorii, colegii și chiar noi înșine, ca elevi, contribuim cu toții la competiția continuă, și multe ori toxică, pentru performanță, pentru „cine e cel mai bun”, de cele mai multe ori fără să ne gândim că presiunea și stresul acumulat ne pot deteriora starea de bine și chiar ne pot provoca probleme de sănătate mintală.
Conform unui raport UNICEF care analizează echilibrul emoțional și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România, aproximativ 1 din 4 elevi prezintă un risc de tulburări emoționale manifestate în spațiul școlar. Cele mai dese manifestări sunt oboseala persistentă, agitația, supărarea și îngrijorarea excesivă, iar printre reacțiile semnalate frecvent de părinți se regăsesc plânsul, lipsa somnului, starea de extenuare și neîncrederea.
Important de punctat e și că „Aceste dezechilibre sunt recunoscute de toți actorii educaționali consultați – părinți, profesori, consilieri și specialiști – care semnalează o deteriorare accelerată a stării emoționale a elevilor, în special în clasele terminale. Presiunea academică, tranzițiile între cicluri educaționale și lipsa unor mecanisme eficiente de sprijin contribuie la această alterare,” arată raportul UNICEF.
Totuși, soluția nu este să îndepărtăm cu totul competiția din educație sau să spunem că notele, comportamentele la clasă sau competitivitatea dintre colegi nu contează la nimic.
Soluția e să fim mai atenți la nevoile individuale ale copiilor și să putem distinge diferența dintre motivația de a deveni mai bun și presiunea de a fi mereu cel mai bun.
Un scenariu nerealist, știm! Relațiile dintre elevi și profesori sunt superficiale și se termină în momentul în care sună clopoțelul. Iar numărul de consilieri școlari este de unu la 825 de elevi, când legea spune că ar trebui să fie unu la maxim 500, conform edupedu.
Oricum o dai, o zi obișnuită de școală înseamnă cel puțin 6 ore petrecute la cursuri, la care se adaugă în jur de 2 ore pentru teme, ceea ce ne lasă tot mai puțin timp pentru familie, prieteni și alte activități care ar putea compensa starea de bine. Și atunci, poate că școala ar trebui să fie un pic mai mult despre a greși fără consecințe, exceptând consecința naturală de a descoperi ce-ți place și la ce ești „înclinat”. Nu doar despre următoarea notă sau următorul examen.
Întrebați ce ar schimba pentru copiii și adolescenții din România, 26,8% dintre respondenți au spus că ar reduce presiunea școlară. Mulțumim că ne vedeți! Dacă ne-am strânge și mai mulți de atât? Oare s-ar putea schimba ceva pe drumul de la 10 pe linie la epuizare?
